Poluarea solului - informatii utile pentru prevenirea acestui fenomen

Poluarea solului reprezinta o problema globala extrem de importanta si de periculoasa prin consecintele devastatoare pe care le are asupra ecosistemelor terestre si asupra sanatatii umane. Fenomenul are ca principala cauza diversele activitati desfasurate de oameni, ce au ca urmare afectarea calitatii solului si a biodiversitatii.

Dupa sute de ani de neglijare, poluarea solului a devenit un subiect important pe agenda statelor lumii, dar si a organizatiilor ecologiste, fiind pusa la punct o intreaga procedura care are drept scop prevenirea poluarii si eliminarea acelor contaminanti care deja au ajuns in sol. Un element cu efect pozitiv si care nu presupune un efort sustinut este reprezentat de colectarea deseurilor, astfel incat substantele poluante sa nu duca la urmari negative asupra plantelor, animalelor si a comunitatilor umane ce folosesc solul.

In articolul de mai jos sunt prezentate informatii interesante si utile despre poluarea solului, tipurile de poluare existente, despre cauzele si sursele ce declanseaza acest fenomen, dar si despre masurile de prevenire si de combatere pe care le iau oamenii in acest sens. De asemenea, se va descoperi care este rolul pe care il au colectarea si sortarea deseurilor in prevenirea aparitiei poluarii solului.

1. Poluarea solului - ce este, cauze, surse si tipuri de poluare

Poluarea solului este un proces complex prin care diferite substante nocive (produse chimice, biologice si alte substante poluante) ajung in sol in cantitati apreciabile, afectand astfel in mod negativ mediul inconjurator. Substantele respective provin din surse variate, cele mai semnificative fiind activitatile industriale, agricultura, accidentele chimice si depozitarea improprie a diferitelor substante.

Prin prezenta lor calitatea solului este afectata foarte mult, uneori intr-un mod foarte grav, ceea ce se resfrange asupra biodiversitatii, dar si a sanatatii persoanelor ce traiesc in zona afectata. Aceste caracteristici pot oferi o definitie generala a poluarii solului, insa realitatea este una mult mai complexa, atat cu privire la numeroasele tipuri de poluanti ce afecteaza solul, cat si legat de cauzele fenomenului.

1.1. Cauzele poluarii solului

Odata cu dezvoltarea civilizatiei umane au aparut si diferite tipuri de elemente poluante care, uneori, ajungeau sa provoace schimbari negative in ceea ce priveste structura si calitatea solului. Multa vreme aceste modificari au fost minore, atat datorita demografiei reduse, cat si a practicarii unor activitati, in general benefice.

Lucrurile s-au modificat incepand cu secolul al XIX-lea, odata cu dezvoltarea industriei si a folosirii unor tipuri numeroase de substante chimice. In prezent, poluarea solului a devenit o problema majora in aproape toate zonele lumii, in principal din cauza poluarilor istorice facute inainte ca omenirea sa realizeze pericolul folosirii intense a unor proceduri poluante.

Printre principalele cauze ale poluarii solului din trecut si din prezent se numara:

Activitatile industriale au ca efect secundar producerea de deseuri care, de multe ori, ajung sa fie deversate si sa se fixeze in structura solului. Aceasta cauza este cea mai des intalnita si, in plus, una dintre cele mai periculoase, pentru ca deseurile industriale nu sunt biodegradabile si afecteaza calitatea solului pentru sute de ani in viitor.
Agricultura intensiva presupune folosirea excesiva a unor substante chimice, precum ingrasamintele, pesticidele si insecticidele, care au ca efect secundar degradarea solului. In unele cazuri, aceste substante raman active pentru zeci de ani si afecteaza calitatea recoltelor, putand chiar pune in pericol sanatatea oamenilor care le consuma.
Gestionarea inadecvata a deseurilor poate contribui semnificativ la poluarea solului prin patrunderea in structura acestuia a unor deseuri solide si lichide periculoase, care pot ajunge mai apoi, prin intermediul panzei freatice, in alimentatia umana.

Poluarea atmosferica afecteaza si calitatea solului, deoarece substantele chimice din aer pot ajunge si in structura solului prin intermediul depunerilor atmosferice sau a ploilor acide.

Gestionarea deficitara a terenurilor prin defrisari excesive, modificari neadecvate ale terenurilor si constructii necontrolate duce la aparitia fenomenelor de eroziune si degradare a solurilor.

1.2. Surse de poluare a solului

Sursele de poluare ale solului sunt in cea mai mare parte efecte secundare ale activitatilor umane. Dintre acestea se remarca diferitele procese industriale, agricultura practicata in mod intensiv, cu scopul de crestere a productiei fara a tine cont de poluare si de calitatea solului si depozitarea necorespunzatoare a deseurilor. Alte surse secundare sunt legate de deversarile accidentale de substante chimice si radioactive aparute in urma unor incidente industriale sau in timpul transporturillor acestora.

De asemenea, transportul produselor si a pasagerilor contribuie la poluarea solului din apropierea drumurilor din cauza emisiilor provenite de la vehiculele cu motoare cu ardere interna. Nu trebuie uitata nici eroziunea cauzata de defrisari sau de practici agricole neadecvate, care contribuie la distrugerea solului fertil si la extinderea fenomenului de desertificare.

1.3. Tipuri de poluare a solului

Poluarea solului se manifesta in mai multe feluri si forme ce provin din gama larga de substante si procese nocive, care afecteaza aceasta parte importanta a ecosistemului. printre tipurile comune de poluare a solului se numara:

Poluarea chimica este cel mai des tip intalnit, acest fenomen aparand ca urmare a fixarii diferitelor tipuri de substante chimice in structura solului si a patrunderii ulterioare a acestora in lanturile alimentare.
Poluarea organica este cea care apare in urma includerii in sol a unor substante provenite din deseuri agricole, reziduuri urbane si industriale ce au ca efect degradarea solului si afectarea fertilitatii.
Poluarea microbiologica provine din deseurile umane si animale ce contamineaza solul si apele subterane cu bacterii, virusuri sau paraziti care pot afecta sanatatea umana.
Poluarea cu deseuri solide apare atunci cand materiale nebiodegradabile, precum plasticul sau alte substante ajung in structura solului, acumulandu-se in cantitati apreciabile, in straturile superioare, afectand in mod negativ microorganismele si ecosistemele locale.
Poluarea termica este mai putin cunoscuta, insa are efecte negative, pentru ca temperaturile medii ale solului din anumite zone cresc din cauza activitatilor industriale, ceea ce afecteaza flora si fauna locala.

2. Masuri de prevenire si de combatere a poluarii solului

O buna perioada s-a considerat ca solul poate sa-si revina indiferent de substantele toxice introduse in structura sa in urma activitatilor industriale si agricole.
Din cauza acestei conceptii s-a ajuns la extinderea situatiei pe o suprafata insemnata, ceea ce a dus la necesitatea punerii la punct a unor proceduri prin care sa se evite poluarea si sa se rezolve pe cat posibil, cat mai complet, acele situatii problematice.

2.1. Prevenirea poluarii solului

Cea mai utila masura ce poate fi luata cu privire la poluarea solului este prevenirea fenomenului, deoarece in acest mod se evita urmarile negative si chiar se fac economii substantiale de resurse si bani ce ar fi necesari daca poluarea ar avea loc. Printre masurile ce pot fi aplicate in acest sens se numara:

Reciclarea deseurilor este o masura viabila din punct de vedere economic, usor de indeplinit, care ofera o protectie suplimentara, pentru ca deseurile nu mai ajung la gropile de gunoi sau aruncate la intamplare, riscul de poluare diminuandu-se foarte mult.
Depozitarea adecvata a acelor deseuri ce nu pot fi reciclate are rolul de a nu permite patrunderea substantelor chimice in structura solului si a apelor subterane, protejand astfel natura si sanatatea oamenilor.
Agricultura sustenabila manifestata prin adoptarea unor practici ce protejeaza solul, cum ar fi folosirea unor cantitati reduse de substante chimice, inlocuirea ingrasamintelor de sinteza cu cele naturale sau implementarea unor tehnici de conservare a solului contribuie semnificativ la protejarea acestuia.
Controlul eroziunii este o masura ce permite protejarea stratului fertil al solului si impiedica extinderea fenomenului de desertificare. In acest sens, ideale sunt masuri precum plantarea vegetatiei de protectie, a padurilor sau realizarea unor lucrari specifice.
Utilizarea responsabila a resurselor naturale contribuie la micsorarea urmarilor negative ale activitatilor umane asupra solului. Este posibil ca civilizatia umana sa continue sa se dezvolte in ritmuri apreciabile, fara a polua solul prin utilizarea unor inovatii tehnologice si sustenabile.
Intreaga populatie trebuie sa ia parte la efortul de protejare a solului, in acest sens fiind indicata o promovare a constientizarii cu privire la urmarile activitatilor umane asupra calitatii sale.

2.2. Combaterea poluarii solului

O suprafata insemnata a solului, in special in tarile dezvoltate, unde multa vreme a existat o agricultura intensiva si o dezvoltare industriala apreciabila, este poluata in prezent, ajungandu-se pana la situatii in care nu mai poate fi sustinuta productia agricola conforma, iar sanatatea persoanelor ce locuiesc in respectivele zone este afectata. Pentru indepartarea acestor urmari negative exista mai multe metode de combatere a poluarii solului, cum ar fi:

Remedierea biologica a solului consta in folosirea unor microorganisme si plante ce au capacitatea de a extrage si de a metaboliza poluantii solului. Tehnica este cunoscuta in limbajul de specialitate sub denumirea de fitoremediere, fiind una dintre cele mai accesibile variante, pentru ca nu implica cheltuieli majore, iar indepartarea poluantilor este una apreciabila.
Anumiti poluanti pot fi indepartati din pamant prin folosirea unor tehnologii de extractie fizica sau chimica. Prin procese de spalare chimica sau extractie cu solventi se pot elimina din sol acele substante ce creeaza toxicitate si probleme pentru natura si oameni.
In unele cazuri este utila introducerea in sol a unor substante chimice benefice, cu rol de a accelera procesul de descompunere a poluantilor si de transformare a acestora in substante inofensive.
In zonele de depozitare a deseurilor menajere sau de alt tip este indicata construirea unor baraje subterane, care limiteaza patrunderea substantelor toxice catre zonele curate ale solului.
Aerarea solului stimuleaza activitatea microorganismelor benefice si accelereaza procesele naturale de degradare a poluantilor.

3. Rolul colectarii si sortarii deseurilor in prevenirea poluarii solului

Printre masurile cele mai usor de utilizat in vederea prevenirii si combaterii poluarii solului sunt colectarea si sortarea deseurilor, elemente extrem de eficiente, cu urmari pozitive semnificative asupra calitatii mediului inconjurator. Prin aceste procedee se evita poluarea solului cu deseuri menajere sau de alt tip si, in plus, se obtine accesul la cantitati insemnate de produse ce pot reveni in procesul de productie, incurajandu-se astfel economia circulara.

La acest efort trebuie sa participe intreaga populatie, persoane fizice sau juridice, care trebuie sa ia acele masuri menite sa evite producerea de sol poluat:

Cel mai important rol in acest sens este cel al antreprenorilor care in cadrul activitatii lor produc diferite substante ce ar putea sa polueze. Pentru a se evita o astfel de situatie se pot monta cosuri de gunoi si suporti de saci pentru deseuri cu ajutorul carora deseurile pot fi colectate intr-un mod nepoluant. Cea mai utila solutie este cea a statiilor de colectare selectiva ce permit adunarea deseurilor pe categorii, usurand activitatile ulterioare.
Promovarea economiei circulare este o masura buna si pentru prevenirea poluarii solului, deoarece astfel se pot utiliza optim resursele. In acest mod este evitata producerea excesiva de deseuri, acestea ajungand sa devina poluanti in cele mai multe cazuri.
Colectarea si reciclarea deseurilor trebuie sa fie responsabilitatea intregii comunitati. Prin diverse activitati oamenii trebuie sa inteleaga influenta poluantilor solului asupra mediului, ceea ce, cu siguranta, indeamna la promovarea unui comportament responsabil in ceea ce priveste gestionarea deseurilor. Doar printr-un efort comun in acest sens pot fi evitate situatii problematice, care ar afecta negativ un numar insemnat de oameni si de ecosisteme.
Folosirea colectarii selective are un rol semnificativ in protejarea biodiversitatii. Prin reducerea poluarii solului cu deseuri nedegradabile si periculoase, plantele si animalele sunt protejate, ceea ce este considerat a fi un element pozitiv pentru comunitatile umane ce locuiesc in apropiere.
Prin reutilizarea deseurilor colectate in mod selectiv se micsoreaza presiunea asupra resurselor naturale ale solului si subsolului, deoarece se reduce necesitatea extragerii materiilor prime datorita materialelor ce pot fi reciclate dupa colectarea lor corespunzatoare.

In concluzie, poluarea solului este o problema semnificativa a intregii omeniri, din aceasta cauza fiind necesare diferite masuri urgente si corespunzatoare, pentru evitarea introducerii de materiale poluante in natura si pentru indepartarea urmarilor negative ale dezvoltarii societatii moderne.

Surse foto: unsplash.com